Cazurile de obezitate în rândul copiilor sunt în continuă creștere, iar una din principalele cauze o reprezintă consumul de preparate de tip fast food. Cei mici sunt atrași de gustul plăcut al acestor alimente, pe care părinții le oferă fără să țină cont de repercursiunile pe termen lung asupra sănătății lor. Medicul chirurg Mihai Ionescu, specializat în chirurgie bariatrică, explică ce se întâmplă în organismul celor care consumă fast food și cum dezechilibrează acestea sănătatea.
“Mâncarea de tip fast-food sau junk food este un termen generic pentru toate tipurile de alimente care sunt bogate în energie, deoarece conțin o mulțime de grăsimi, sare si zahăr, dar sunt relativ scăzute în alți nutrienți importanți precum proteine, fibre, vitamine și minerale.
Cu toate acestea, mancarea de tip “fast-food” este extrem de atractivă pentru majoritatea copiilor din cauza gustului, a prețului comparativ mai mic și a comodității (nu necesită preparare sau gătit). Astfel ea pare atractivă deoarece copiii nu înțeleg în mod obișnuit felul în care acest tip de mâncare le afectează negativ sănătatea lor”, spune medicul Mihai Ionescu.
“Consumul des de junk food duce la probleme de sănătate pe termen lung, cum ar fi obezitatea, probleme emoționale și de stimă de sine și boli cronice pe termen lung. O singură masă fast-food ar putea adăuga 160 și 310 kilocalorii în plus la aportul caloric zilnic pentru adolescenți și, respectiv, pentru copiii mai mici.
Lipsa vitaminelor precum A, C și a mineralelor precum magneziul și calciul predispune la dezvoltarea bolilor de deficit mineral și a osteoporozei, precum și a cariilor dentare datorită aportului mai mare de zahăr.
Prezența agenților coloranți alimentari periculoși și / sau a grăsimilor trans nesănătoase în multe produse de tip fast-food și problemele legate de siguranța preparării alimentelor complică adesea problema”, adaugă medicul chirurg Mihai Ionescu.
“Consumul de fast-food de mai mult de trei ori pe săptămână este asociat cu șanse mai mari de tulburări atopice, cum ar fi astmul, eczemele sau rinita, în timp ce severitatea astmului este cu aproape 40% mai mare la adolescenți și mai mult de 25% la copiii mai mici.
Consumul de junk food de 4-6 ori pe săptămână duce la scăderea abilităților de matematică și citire în comparație cu copiii care nu au mâncat atât de mult junk food.
Consumul ridicat de calorii, grăsimi, zaharuri în mesele repetate modifică dorințele alimentare ale copilului și face mai puțin probabil ca copilul să mănânce fibre, fructe, lapte și legume. Acest lucru poate duce la șanse mai mari de constipație.
Consumul de mâncare de tip fast-food în copilărie face mai putin probabila alimentatia pe parcursul vietii, chiar dacă problemele medicale asociate sunt deja evidente, deoarece obiceiurile alimentare se formează în copilărie si devin stabile la maturitate. Gustul captivant al fast-food-ului face destul de puțin probabil ca organismul să mai poata savura mai târziu aromele mai puțin complicate și mai puțin picante ale mâncării obișnuite. Se ajunge astfel la obezitate, pe care o vor putea combate doar prin schimarea radicală a stilului de viață, ori prin operația de micșorare a stomacului, ce îi va ajuta să ingere o cantitate mult mai mică de alimente zilnic, ducând astfel la reechilibrarea greutății.
Mancarea de tip “fast-food” poate duce la performanțe academice alterate, deoarece nivelurile ridicate de zahăr urmate de scăderea bruscă a glicemiei, ce duce la niveluri scăzute de concentrare, fac dificilă îndeplinirea sarcinilor care necesită perioade îndelungate de atenție concentrată. Fluctuațiile zahărului din sânge pot duce, de asemenea, la schimbări ale dispoziției și lipsa de vigilență, reducând participarea la clasă.
Mancarea de tip “fast-food”poate inhiba participarea la activități extracurriculare, deoarece nu oferă substanțe nutritive adecvate pentru activitatea fizică. Lipsa activității fizice nu numai că ține copiii în afara grupurilor de colegi, ci le și afectează sănătatea fizică și mentală.
Obezitatea poate duce la scăderea stimei de sine și la depresie. Unii copii care mănâncă junk food sunt expuși riscului de a dezvolta depresie chiar și fără obezitate. La rândul său, depresia afectează parametrii de creștere și dezvoltare, performanța academică și relațiile sociale. De asemenea, rezultă un risc mai mare de sinucidere.
Multe din băuturile dulci conțin adesea cofeină, care poate face ca somnul să fie un calvar prin alterarea ciclurilor normale de somn-veghe.
Acizii grași esențiali lipsesc de obicei din alimentele de tip fast-food. Aceștia includ acizii grași polinesaturați omega-3 și omega-6 care nu pot fi produși în organism, dar sunt esențiali pentru fabricarea membranelor celulare și sunt, de asemenea, necesari în concentrații mari în creier și retină. Lipsa unor astfel de nutrienți este considerată a fi asociată cu un comportament antisocial crescut și poate cu hiperactivitate, deși sunt necesare mai multe cercetări pentru a demonstra acest lucru”, explică medicul chirurg Mihai Ionescu.
“Aportul de fast-food trebuie cu siguranță controlat strict la copii, deoarece nu face bine, ci dimpotrivă. Antidotul? În mod surprinzător, o simplă creștere a aportului de fructe poate îmbunătăți starea de spirit și reduce severitatea bolilor alergice. Împiedicarea prin mijloace diverse a comercializării alimentelor nedorite adresate copiilor cu personaje și cadouri atractive poate fi o modalitate de a-i ajuta pe copii să mănânce mai bine. O altă metodă este de a face alimentele sănătoase disponibile mai ușor la prețuri accesibile și într-un format mai atrăgător”, încheie medicul chirurg Mihai Ionescu.
Pentru majoritatea pacienților obezi, soluția de a scăpa de kilogramele în plus și de riscurile majore care le pun în pericol viața, o reprezintă chirurgia bariatrică. Sunt mai multe tipuri de intervenții chirurgicale în acest sens, două dintre acestea fiind cele de micșorare a stomacului și cea de montare a unui inel gastric.
Mihai Ionescu este medic primar în chirurgie generală, cu competență în chirurgia obezității, oncologică, laparoscopică și chirurgia planșeului pelvin. Este membru în Colegiul Medicilor din România, Societatea de Chirurgie, Asociația Română de Chirurgie Endoscopică (ARCE) Asociația Europeană de Chirurgie Endoscopică (EAES) și în Consiliul Medical General (GMC-UK). Actualmente el conduce departamentul de chirurgie generală și metabolică al spitalului Medicover București.
Intotdeauna, punem pacientul pe primul loc si facem tot ce este posibil pentru a obtine cele mai bune rezultate. In echipa!
Leave a Reply